- Se plimbau
Avram și Leibu
- Într-un
bîlci cu panorame
- Cu menagerii,
și-n față
- C-o mulțime
de reclame.
-
- Șarpele
boa-constrictor
- Armăsarul
Ducipal
- Tot ce-i
zugrăvit afară
- Înăuntru-i
natural.
-
- Leoparzi,
cămile, zebre
- Din Uruguay
și Niș
- Și în fața
unui Circus,
- Au citit
pe un afiș:
-
- 500 de
lire premiu
- Va primi
acela care
- Dacă într-un
sfert de oră
- Va putea
să mă doboare.
-
- Iar pe
podiu un Hercule
- Sta cu
pieptu-i să ne-nfrunte
- Mușchiulos
și-nalt și mare
- Ca un taur,
ca un munte.
-
- - Eu mă
duc, - a zis Avrami -
- Tot sunt
eu băiat sărac.
- Ș-apoi
500 de lire
- E o sumă,
nu e fleac!
-
- - Ești
nebun? - exclamă Leibu
- Tu plăpînd
și subțirel
- Cum poți
să te iei la trîntă
- Cu o namilă
ca el?
-
- - Nu se
știe! Dac-ai șansă
- Într-o
clipă ești salvat
- Parcă mititelul
David
- Nu l-a-nvins
pe Goliat?
-
- Și s-a
dus. Iată-i pe-arenă
- În chiloți
pe amîndoi
- Ca un tanc
este atletul
- Iar Avram,
ca un brînzoi.
-
- După două-trei
minute
- Se încolăcesc
vîrtos
- Se trîntesc,
se-mping de-a tumba
- Și se tăvălesc
pe jos.
-
- Nici Avrami
nu se lasă
- Deși spart,
ghiontit și rupt
- Ba că este
iar deasupra
- Ba că-i
iarăși dedesubt.
-
- Cam după
un sfert de oră
- Ca un trăsnet
uriaș
- Avramel
e scos afară
- Ca gunoiul
pe făraș.
-
- - Ce ți-a
trebuit Avrami? -
- Leibu trist
l-a întrebat
- - Știu
și eu? credeam că prinde
- - Ei și
cum s-a întîmplat
-
- - Cum stăteam
covrig sub dînsul
- Mototol,
strivit, năuc
- Mă gîndeam
ca să mă apăr
- De-unde
dracu să-l apuc?
-
- Și, deodată,
o minune!
- Îi văd
alea... alea două
- Pe la noi
, li se spun altfel
- Dar aici,
le zice ouă!
-
- Și, știind
de la tăticu
- Că de-l
strîngi de ouă-odată
- Cade jos
și se întinde
- Ca o cîrpă
leșinată.
-
- Într-o
clipă, ca un fulger
- Mă înfig
cu mîna-n ele...
- - Ale mele
sunteți! - urlu -
- Și erau
chiar ale mele!
-
- 1938
|